miercuri, 1 aprilie 2009

Despre prefecţi

Există un moment în viaţa fie­cărui om când trebuie să se ri­di­ce măcar la înălţimea zonu­rilor care se spun despre el. Este şi ca­zul fostului prefect Aurelian Da­nu care ar trebui, totuşi, să se ridice pe vârfuri de pe un scă­u­nel ca să se ridice la înălţimea zvo­nurilor. Nu de altceva dar în ulti­ma vreme a fost pus ba şef pe la o deconcentrată, ba director la Electrica, ba prefect. Şi o­mul n-a apucat decât să zică do­uă vorbe într-o conferinţă de presă şi alte două în Consiliul Jude­ţean, pe la şedinţe.  Acuma, postul de pre­fect este foarte oferit pedeliştilor braşoveni dar, ca un făcut, se ba­gă doar oamenii se­mi-penali sau cei care nu prea îl ascultă pe su­premul partidului, George Scrip­caru. S-a vorbit de Veştea, ăsta ar fi cu ceva cozi prin diverse instanţe dar măcar ascultă de George. Apoi s-a zvo­nit de profesorul Cismaru, omul n-are nicio problemă penală dar nici nu stă să facă sluj la uşa lui Scripi. Moşu’ se ţine bine, pensia la fel, salarul de profesor şi mai şi, îl doare fix în Industria Lemnului de urletelele şoldovea­nului. Aşa că pedeliştii au rămas cu două variante: unu slugarnic şi nepenal ca Danu şi unul încă­păţânat ca un brănean, degrabă vărsătoriu de logoree nevinovată, plus inculpat în câteva procese ca Gonţea. Ăsta încă se ţine de scaun, are profil de pedelist adevărat.  

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Home | About | Link | Link
Simple Proff Blogger Template Created By Herro | Inspiring By Busy Bee Woo Themes