Lui, Omului venit la noi,
Dintr-un cătun plin de noroi,
Cu traista –n băţ, s-adune şpanu’,
Şi-acum adună mai mult banu’
Lui, care a-nobilat fisura
Îi spunem: „ura, ura, ura!”
Eroului cu glasul de oţel
Ce ţipă-n Primărie fel de fel
Demolatorului de parcuri
şi trotuare
Cu drujbe şi excavatoare
Cu vorba lui şăgalnic-agramată
Îi declarăm iubire ne-ncetată
Lui, Marelui Asfaltator,
Stăpânului peste out-door
Lui, celui care toarnă gropi,
Şi-i place ca să taie plopi,
Eroului cu buzunare burduşite
Noi îi dorim: „să ne trăieşti, mult prea iubite!”
Dan Diliu
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu