Pedelistul Aurelian Danu n-a avut noroc de ursitoare bune. Oricât ar vrea să urce în politică nu reuşeşte din cauză că alege scări prea scurte care nu îl ajută să ajungă la butoane. De aceea cade mereu, când de pe scaunul de prefect, când în dizgraţie. Dacă zânele cele rele care au stat la capul lui când s-a născut ar fi avut un pic milă i-ar fi ursit măcar să nu ajungă un biet purtător de vorbe la PD-L. Nu de alta dar de aici în sus nu mai e nicio şansă.
Există un moment în viaţa fiecărui om când trebuie să se ridice măcar la înălţimea zonurilor care se spun despre el. Este şi cazul fostului prefect Aurelian Danu care ar trebui, totuşi, să se ridice pe vârfuri de pe un scăunel ca să se ridice la înălţimea zvonurilor. Nu de altceva dar în ultima vreme a fost pus ba şef pe la o deconcentrată, ba director la Electrica, ba prefect. Şi omul n-a apucat decât să zică două vorbe într-o conferinţă de presă şi alte două în Consiliul Judeţean, pe la şedinţe. Acuma, postul de prefect este foarte oferit pedeliştilor braşoveni dar, ca un făcut, se bagă doar oamenii semi-penali sau cei care nu prea îl ascultă pe supremul partidului, George Scripcaru. S-a vorbit de Veştea, ăsta ar fi cu ceva cozi prin diverse instanţe dar măcar ascultă de George. Apoi s-a zvonit de profesorul Cismaru, omul n-are nicio problemă penală dar nici nu stă să facă sluj la uşa lui Scripi. Moşu’ se ţine bine, pensia la fel, salarul de profesor şi mai şi, îl doare fix în Industria Lemnului de urletelele şoldoveanului. Aşa că pedeliştii au rămas cu două variante: unu slugarnic şi nepenal ca Danu şi unul încăpăţânat ca un brănean, degrabă vărsătoriu de logoree nevinovată, plus inculpat în câteva procese ca Gonţea. Ăsta încă se ţine de scaun, are profil de pedelist adevărat.
Minifostprefectul Aurelian Danu a refuzat în prostie tot felul de posturi în speranţa că va prinde un post de directoraş la Electrica. Ăia de acolo au înnebunit: „Cum, sociologul ăla de la CET să vină la noi? Doamne apără şi păzeşte”.
Jon Volt
